Bine ati venit !!!

GENERALITATII

Comuna Vama Buzaului este situata în marginea sud-estica a Transilvaniei, fiind cuprinsa între 47 gr. 27 min. si 45 gr. 45 min. latitudine nordica si 25 gr. 59 min. si 28 gr 14 min. longitudine estica. Cu toate ca regiunea Vamii Buzaului are o pozitie local adapostita de perdeaua muntilor si padurilor, în relitate ea se afla într-un sector cu o slaba rezistenta tectonica. Este asezata acolo unde muntii nostri sunt mai fracmentati, mai îngusti, cu altitudini mai joase, unde trecatorile se succed, unele dupa altele la intervale mici, deschizand spre inima Transilvaniei mai multe drumuri. Aceasta pozitie geografica într-o regiune atât de penetrabila, a facut ca navalirile medievale sa fie o adevarata nenorocire pentru bastinasii din cotul carpatiilor. Nicaieri patrunderea nomazilor spre Europa Centrala nu a fost atât de intensa ca în regiunea aceasta.

Dar daca pentru cea mai grea epoca de încercare a neamului nostru, regiunea "Buzaului Ardelean" a avut o asezare atât de nefavorabila, pentru actuala epoca de pace, pozitia sa geografica e neasemuit de favorabila - coltul Carpatilor fiind atât de apropiat de Grânarul Câmpiei Române, de sudul Moldovei, de inima Munteniei, de Dunare si Marea Neagra, constituind cea mai penetrabila poarta de circulatie, între sectorul muntos al Transilvaniei si Câmpia Dunarii.

În acest fel comuna Vama Buzaului la vest este marginita de Tara Bârsei, dominata de orasul Brasov, despartite fiind printr-un lant de muncei, o parte din ei împaduriti, iar o alta parte doar cu un covor vegetel ierbos datorita actiuni de defrisare masiva între cele doua razboaie mondiale, pentru extinderea zonei de pasunat.

Localitatea se leaga de aceasta zona prin DN 10, DN 11 si prin drumul judetean 103 A (pe tronsonul Dalghiu-Zizin, momentan impracticabil). În nord este marginita de Depresiunea Întorsura Buzaului si orasul cu acelasi nume. Latura de est se sprijina pe Muntii Siriului-Tatarul Mare (1860 m), Tatarul Mic (1415 m), la poala sudica al acestora, în aceiasi directie, facandu-si loc Valea Buzaului cu localitatiile Nehoiu-Patârlagele-Buzau legate de zona studiata prin DN 10 si DN 11 Brasov-Întorsura Buzaului-Pasul Siriu-Buzau. În sud comuna este strajuita de un lant montan impresionant format de Masivul Ciucas. Pe versantii însoriti ai acestui masiv se afla situata statiunea Cheia, legata de localitatea studiata prin drumul forestier Vama Buzaului-Pasul Boncuta-Cheia-Maneciu-Ungureni.

SCURTA PREZENTARE A ISTORIEI ZONEI SI A

LOCALITATII DE LA PRIMELE MENTIUNI

PÂNA ÎN ZIUA DE AZI

Ca si în alte locuri din tara noastra si aici, în Comuna Vama Buzaului, s-au gasit urme ale vietii omenesti înca din cele mai vechi timpuri. Nici nu este de mirare data fiind asezarea geografica si frumusetea locurilor. De acest lucru ne asigura si Nicolae Balcescu în frumoasa descriere a Transilvaniei:...." pe culmea ce-a mai înalta a Muntilor Carpati se afla o tara mândra si binecuvântata între toate tarile semanate de Domnul pe pamânt."

Dupa secolul XII, o data cu dezvoltarea cetatii Brasovului si cresterea activitatii comerciale, trecatoarea Tabla Butii sporeste mult în timp. Denumirea de Tabla Butii deriva din acea perioada, în înseuarea larga dintre masivii Ciucasului si Siriului, facându-se transferul bauturilor românesti în butiile comerciantiilor Brasoveni.

La numai 7-8 kilometri de comuna este "vatra paleolitica"de la Cremenea unde în anii 1930-1937 arheologul N. Petrisor a gasit numeroase vestigii paleolitice din silex-cremene. Pe teritoriu comunei, în Valea Fetii-Strâmba s-au gasit urme de locuire din neolitic. Locuirea zonei este atestata si în perioada romana: drumul pavat cu piatra în stil roman de la Saramas-Întorsura Buzaului, iar în anul 1837 când sa sapat soseaua spre Buzau, la Siriu, s-a descoperit un depozit cu lingouri de aur având imprimate stante romane.

Din timpuri stravechi, din zorii civilizatiei, locuitorii de pe cele doua clinuri ale muntilor au simtit nevoia comunicarii. Aceasta s-a petrecut si în zona Buzau-Teleajen, prin cele doua trecatorii: initial pe coama estica ce întovaraseste Teleajenul trecând prin pasul Tabla Butii, iar ulterior si prin Poiana Tohanilor.

În secolul al XIII-lea prin trecatoarea Tabla Butii se facea legatura între Tara Româneasca si Transilvania, punct unde s-a construit de catre cavalerii teutoni cetatea Cruceburg, folosita ca bastion de aparare si punct vamal de granita. Tot prin aceste locuri au trecut de-a lungul timpului si oaspeti nepoftiti: tatari, turci, s-au alte neamuri de oamenii, acestia ramânând în memoria locuitorilor prin diverse denumirii ale împrejurimilor: Muntele Tataru,Vârful lui Crai, Drumul Nemtesc, Beldi Plai, Festung etc. În anul 1599 domnitorul Munteniei Mihai Viteazul traverseaza trecatoarea Tabla Butii, cu grosul ostirii sale, odihneste în Vama Buzaului si pleaca mai departe spre Brasov-Fagaras-Sibiu, unde va sustine memorabila lupta de la Selimbar, confruntare ce i-a deschis drumul spre Alba Iulia.

Dupa anul 1699, când Transilvania a intrat sub dominatia Imperiului Austriac, vama comerciala a fost coborâta la intrarea în localitatea Vama Buzaului.Vama dintre Transilvania si Tara Româneasca va functiona aici pâna dupa anul 1839, când s-a deschis un punct de granita vamal, tot pe Valea Buzaului, la Siriu.

Localitatea Vama Buzaului pastreaza vestigii care vorbesc despre istoria locului cu darnicie: ruinele cetatii Cruceburg din Tabla Butii, ruinele unei biserici catolice, ce a servit ca loc de cult pentru slujbasii catolici ai oficiului vamal si cladirilor anexe din Sec. XV-XVI ale acestei institutii. De un deosebit interes sunt cele "7 Festung-uri" (întariri), în genul taberelor militare, amplasate în trecatoare, la intrarea în localitatea Vama Buzaului dinspre granita cu Tara Româneasca.

Primul razboi mondial aduce în atentia istoricului aceasta zona de granita a Carpatilor de Curbura. La Tabla Butii s-au dat lupte grele între trupele României si armata ausrto-ungara în tentativa de a ocupa, Transilvania prin Tara Bârsei. Despre sacrificile facute în primul razboi mondial ne vorbeste Cimitirul Eroilor amenajat în data de 16 August 1916 chiar în trecatoare. Pana în 1918, în timpul stapâniri austriece localitatea Vama Buzaului împreuna cu împrejurimile, satele vecine: Întorsura Buzaului, Sita Buzaului si Barcani formau "Buzaul Ardelean" sau "Satele Buzae".

Dupa terminarea ostilitatilor si sfârsitul primului razboi mondial treptat lucrurile încep sa se aseze în noua organizare statala a României Mari. Oamenii locului din totdeauna, dar mai ales de acum încolo si-au asigurat existenta prin agricultura, cresterea animalelor, prelucrarea pielariei, exploatarea si prelucrarea lemnului. În perioada interbelica exploatarea masiva a padurilor din zona a facut necesara asigurarea transportului spre centrele de prelucrare si desfacere a acestui material. În acest scop s-a construit o linie ferata-îngusta din Vama Buzaului pe versantul nordic al lantului Carpatic, prin pasul Boncuta, la Maneciu-Prahova. Pe acest traseu pitoresc circula "mocanita"cu lemne, cherestea, grâne si alte materiale care asigura "trocul", multumind astfel oamenii din ambele capete ale acestei linii ferate.

În perioada comunista populatia din zona studiata nu a fost atat de mult afectata economic datorita faptului ca localitatea nu a fost colectivizata. În aceasta etapa dificila multi locuitori erau nevoiti sa faca naveta în orasul Brasov, pentru asigurarea unui loc de munca. Dupa anul 1989 în urma restructurarilor din uzine multi muncitori au renuntat la navetism, urmând o perioada de decadere economica. Dar în scurt timp lucrurile au început sa revina la normal, oamenii au început sa-si gaseasca noi alternative pentru asigurarea veniturilor, pentru viata de zi cu zi. Astfel ei s-au axat pe dezvoltarea agriculturii, înfiintarea fermelor mici, prelucrarea lemnului, si nu în ultimul rând înfiintarea pensiunilor turistice si agroturistice.